Fauna ţinutului este foarte divesificată şi bogată. În pământ, pe pământ în apă, pe subteranul anorganic sau organic elementele faunistice se găsesc la tot pasul. Lumea animalelor, este în strânsă interdependenţă cu factorul uman. De aceea rolul omului în această privinţă este de a înţelege această lume a vietăţilor de a o ocroti. Fauna ţinutului Gura Teghii este fauna de munţi.
Ca specii de arbuşti se întâlnesc: arbuşti fructiferi (murul, afinul şi zmeurul); plante rare ca scumpia, liliacul sălbatic şi mojdreanul, precum şi diferite specii: dudul (agudul), dudul sălbatic, scoruşul, cireşul negru (de pădure), frasinul, lemnul câinesc, plopul, arinul, ulmul, gherghinul, măceşul, cătina.
În pădurile din această zonă trăiesc următoarele animale sălbatice: iepurele, porcul mistreţ, cocoşul de munte, etc. Există specii care au valoare faunistică şi cinegetică deosebită: căprioara (Caprealus capreolus) are o largă răspândire şi un număr mare de efective, ursul brun (ursus arctos) este animal foarte des întâlnit în zona Gura Teghii, râsul (linx) întâlnit în pădurea de fag, nevăstuica (mustela nivalis) pisica sălbatică (Felix Sia, vestris) lupul, vulpea, şoarecele de pădure, veveriţa și chiar cerbul. În zonă s-au păstrat, datorită unor condiţii de mediu speciale, unele specii aparţinând unor ere geologice îndepărtate ca: broasca ţestoasă de pământ, scorpionul, arborele numit mojdrean, etc.
Rămăşiţele de pădure matură, sau fâneţele de foarte bună calitate în care există sute de specii de plante la hectar, sunt fiecare în parte zone de refugiu pentru floră şi faună, fiecare reprezentând o posibilă arie de interes pentru conservare şi de atracţie pentru turismul specializat sau pentru specialişti. Ele constituie în acelaşi timp elemente importante în atragerea de fonduri europene pentru refacere, conservare, compensaţii, continuarea unor practici agricole, piscicole tradiţionale.
Flora cuprinde numeroase specii dintre care amintim aliorul,,Euphorbia amigdaloides’’şi leurda ,,Allium ursinum’’care sunt ascunse în luminişurile de fag, mesteacăn, gorun , molid şi brad. Întâlnim aici animale din specii care provin din etajele superioare şi specii din etajele inferioare. Pădurile oferă condiţii de viaţă deosebit de favorabilă păsărilor, animalelor şi plantelor. La limita superioară a etajului făgetelor sunt exemplare de molid (pecea abies) şi brad (Abies alba) care au o proporţie din ce în ce mai însemnată odată cu creşterea altitudinii. La limita inferioară a etajului este prezent gorunul (Quercus petraea).
Insectele sunt vietăţi care trăiesc sub scoarţa copacilor, sub frunzarul pădurilor şi au rol în transformarea substanţelor organice şi în îmbogăţirea pământului cu substanţe humice.
Broaştele se întâlnesc în bălţi şi pâraie; în timpul zilei broaştele râiose verzi si brune consumă insecte dăunătoare culturilor. Reptilele reprezentative sunt şerpii orbişi şopârlele. Păsările constituie una dintre cele mai cunoscute şi numeroase grupe de vieţuitoare. Prin cântecul, prin penajul, prin modul de viaţă, prin foloasele aduse omului distrugând dăunătorii, dar şi prin daunele produse, sunt în atenţia permanentă a omului. În pădurile de fag şi în zăvoi cântă cu triluri de neînlocuit privighetoarea şi mierla. În pădurea de gorun se întâlnesc ciocârlia, frunzăriţa, piţigoiul, muscalul dar şi mierla şi potârnichea.
Răpitoarele de zi şi de noapte sunt uliul porumbar, şorecarul cucuveaua. Se mai întâlnesc macaleandrul, ciocănitoarea pestriţă, ciuful de pădure. Mamiferele sunt reprezentate de rozătoare ca iepurele sălbatic, hârciogul şi popândăul.
Text preluat din “Strategia de dezvoltare a comunei Gura Teghii.”